Mainile mele nu vor sa stea locului deloc.

De ceva vreme vroiam sa scap de o radiera veche care nu imi placea deloc, nu era multumita de munca care trebuia sa o faca, o munca simpla de a sterge doar greselile creionului.

Si uite..., nervoasa pe aceasta radiera mi-am luat trusa de linogravura si am transformat-o intr-o stampila.

Practic i-am schimbat meseria.

Vineri, sambata si duminica am avut un musafir deloc agreabil care mi-a facut o vizita. Musafirul se chema raceala. Acel musafir pe care nici voi cu siguranta nu il agreati.

Seara cu pleoapele intredeschise ma jucam cu pensula cu acuarele asa la intamplare fara sa ma gandesc la ceva anume. Pe langa niste linii neinsemnate si forme in nuante de acuarele am trasat pe langa fiecare un contur cu cerneala neagra.

Si uite ce a iesit!

Aceste motive te duc cu gandul la stilul baroc.

Ce interesant chiar si din niste semne si pete de culoare realizate la repezeala poate sa iasa intotdeauna ceva frumos!

Imi face placere sa ma joc si cu cerneala neagra.

Mai jos am ilustrat niste forme abstracte in negru cu inspiratie din natura.

Cand eram mica aveam un mic set de stampile pe care il adoram. Chiar si acum imi plac stampilele, dar sincera sa fiu nu am nici un set :). Si ce sa zic, azi m-a lovit o idee uite asa, sa realizez si eu o stampila din cartof.

 Saracul cartof cu ce o fi gresit si el. In fine, sa trecem la treaba.

Aici sunt materialele pe care le-am folosit pentru a realiza stampila.


Pentru inceput am trasat desenul dorit cu un creion pe o jumatate de cartof. Apoi cu un cutit de linogravura am trecut usor peste desen.


Voila si rezultatul final!



Stampila am incercat-o cu cerneala albastra.




Voi ati incercat vreodata sa realizati propriile voastre stampile? Ce modele v-ar placea sa realizati?

Fiind inspirata de designul copertii romanului Gradina Uitata de Kate Morton, m-am jucat cu acuarela si am realizat urmatoarea ilustratie.

 In realizarea fotografiilor, mi s-a parut o idee interesanta sa ma folosesc de lumini si umbre. 

Tot timpul cand ies la mici plimbari prin padurea fermecata de langa casa mea, ma simt inundata de inspiratie.

Natura este pur si simplu o sursa buna de inspiratie pentru desenele mele.

Voua va plac alunele? Mie imi plac foarte mult, si veveritele jucause de pe crengile copacilor le adora, ele si-au facut deja provizii. De aceea nu am mai gasit eu nici o aluna prin padure.

Mai jos veti vedea schitele mele cu alunele din camara veveritelor.

M-am jucat putin cu creionul si am realizat cateva alune de padure delicioase.

A sosit si luna noiembrie.

V-am pregatit un calendar pentru desktop. Daca va place puteti sa-l descarcati mai jos.

Va doresc o luna plina de impliniri!