Zgomotul asurzitor al orasului te face deseori sa te retragi in mijlocul naturii, fie ca e sus in munti sau la o plimbare relaxanta pe langa brazii si arborii ce impodobesc atat de frumos padurea.

Creioanele colorate cu varful lor tocit s-au grabit si ele sa readuca imaginea ce imi este intiparita acum in minte.

Parca aud sunetul frumos al pasarilor, croncanitul corbului, susurul bland al izvorului, opreste-te putin si asculta oare ce iti sopteste vantul ce se strecoara printre tepii verzi ai crengilor de brazi.

Frumusetea padurilor si a salbaticiei aceasta este tema pe care doream sa o transmit in aceasta ilustratie. Imi aduce aminte cu drag de plimbarile in inima padurilor de brad de unde deseori veneam cu bureti proaspeti culesi.

 In toti acesti ani nu am intalnit un urs, in schimb am vazut urme. Dar cred ca e mai bine asa! O urma o poti admira mult mai bine, decat un animal salbatic care este chiar asa de fioros.

Ce poate fi mai minunat decat un refugiu in mijlocul naturii, unde poti respira aerul curat si te poti bucura de minunatiile pe care aceasta le ofera!

Mai jos am realizat cateva poze ce au fost facute acasa in luna februarie.

In prima fotografie am surprins peisajul superb de la fereastra casei, un peisaj alaturi de care am copilarit zi de zi si de care nu pot sa ma dezlipesc.